Sub titlul Ἐν Εὐρώπῃ(145,17)

145.18. Λυδικαί - Atestare unică. Etimologie la Beševl. PKN p.127.

145.19.Ἐλαίαι (ἐλᾶναι A). În Europe. Este Ἐλαιοῦς de la Ptolemeu 3.11.9, Elaeus la Plin NH 4,49, cetate şi promontoriu în Chersonesul Tracic, prov. Europe, v. Beševl. PKN p.127.

Sub titlul Ἐν Ῥοδόπῃ τὰ καινούργια (145,20-21)

145.22. *Κασσήρα (κασεήρα V,κασέηρα A). Atestare unică. Posibilă denaturare a unui *Κάσσηρα, cu confuzia grafică Σ/Ε. O astfel de formă găsim la Plin.NH 4,38: Cassera (considerată lecţiune greşită pentru Assara, oraş în Pallene — Dečev TSR p.31). Alternanţa K-/zero mai apare însă şi în alte nume macedonene, cu siguranţă corecte, ca de pildă în Καλίνδοια/Ἀλίνδοια - Dečev TSR p.223, Κάσσανδρος/Ἄσσανδρος , Κάσσωπες/ Asopus etc Russu Mac.s.vv.). Alte explicaţii la Beševl. PKN p.127. Ar putea fi în vestul Rhodopei (Macedonia).

145.23. Θεοδωρούπολις.Toponimul apare şi în lista Haemimontului (147,40). Beševl. PKN p.72 şi 127 citează alte două atestări ale lui: într-o listă de episcopate (în Eparhia Europa)¹ şi într-o inscripţie protobulgară², care permit localizarea la Sarai (Turcia europeană). Beševliev crede că oraşul trebuie să se fi aflat aproape de punctul de intersecţie al graniţelor a trei provincii: Europe, Rhodope şi Haemimontus. Mai probabil este ca aici să avem prima din interpolările de care vorbeam în introducere, deci un scurt pasaj din lista Europei, ceea ce înseamnă că oraşul se afla pe graniţa dintre Europe şi Haemimont, la sud de Tzoides, pe lângă Sarai de azi (unde îl aşează şi Dečev TSR p.498 s.v. Τζοΐδης).

145.24-25. *Τὸ τοῦ θράσους ([τ]ου) Δανέλου (τὸ τοῦ θράσου σουδάνελ A τὸ τοῦ θρασουσουδανελ᾽ V. Atestare unică. Beševl. PKN p.12-13 şi 127 reconstituie două toponime: τὸ τοῦ Θράσους "Kastell des Mutes" şi Δανέλου -pronunţie latină vulgară a numelui biblic - cu ditografierea diftongului ου. Dacă este aşa, atunci cel de al doilea nume va fi fost [τ]οῦ Δανέλου. Poate fi însă la fel de bine un singur toponim: τὸ τοῦ θράσους Δανέλου "(scil. praedium) audacis Daneli" (de la θρασύς,-οῦς = audax). Pare să fie numele unei moşii (praedium) şi de aceea localizarea mai probabilă este tot în Europe.

145.26. Μάνδεπα (μούνδεπα V). Atestare unică. Beševl. PKN p.127 admite că forma originară va fi fost cea cu -α- (dar nu corectează) şi că al doilea formant lexical este tracul -απα "râu". Pentru prima parte ne-am putea gândi la o apropiere de numele oraşului din Pallene Μένδη (etnicon Μενδαῖοι, Dečev TSR p.293) de la care s-ar fi putut crea un hidronim *Μένδαπα> Μάνδεπα. Rădăcina Mand-/Mend- ori Mant-/Ment- apare cu predilecţie în Rhodope şi în estul Macedoniei.(Dečev TSR p.s.vv. Μανδαραί în Macedonia, Μαντα+var. la Hypate, Larissa, Philippi, Prosočani, Μέντης + var. în Ciconia ş.a.m.d.). Vag localizabil în Rhodope.

145.27. Θαρσάνδαλα. Atestare unică. Din propunerile etimologice făcute de Beševl. PKN p.127 este de reţinut apropierea finalului -δαλα de primul formant al numelui Δαλάταρβα (v. mai jos), după el de origine celtică. Radicalul Δαλα-, Δαλη- este însă bine atestat în spaţiul tracic (v.Dečev TSR p.114: Δαλαζελμις, Δαλαιτραλις, Δαλάᾷλος etc.) şi el pare a proveni de la ie.*dhe-"a aşeza" pe care îl regăsim în -dava şi -dama (v. Uscudama şi Sadame Dečev TSR p.s.vv.). Ar putea fi o localitate în teritoriul Darsilor ( Dečev TSR p.120: Δάρσιοι, Δερσαῖοι), al căror nume, care însemna, cu mare probabilitate, "cei viteji"(< ie.*dh?su- , v.sl.drŭzŭ , engl. to dare etc.), putea fi uşor apropiat şi influenţat de varianta θάρσος a adjectivului θρασύς. Despărţit Θαρσαν-δαλα toponimul ar putea fi tradus prin "aşezarea Darsilor".

145.28. Δένιζος.Atestare unică şi fără vreun indiciu de localizare. Format cu suf.-ζ- (-ζος,-ζα), frecvent în toponimia tracă, poate de la pantracul Dine(n)s, Dinis (v. Dečev TSR p.137-138).

145.29. *Τόπερον (τόπαρον V, τὸ πόρων V). Menţionat şi în textul descriptiv[144,16-19: ἔστι δέ τις ἐν Ῥοδόπῃ πόλις ἅρχαία Τόπερος ἥνομα] oraşul este bine cunoscut şi din alte izvoare: Strabon, Plinius, TP, GR. El se afla în Rhodope, azi ruine pe malul estic al Mestei, aproape de vărsarea în Egee. Discuţie şi etimologii la Beševl. PKN p.128.

145.30. Δαλάταρβα (δαλάσαρβα A). Întrucât apare şi în lista Haemimontului (147,39), toponimul s-ar fi putut afla pe graniţa dintre acesta şi Rhodope. Pentru prima parte, Δαλα-,v. mai sus Θαρσάνδαλα. Şi al doilea formant, -ταρβα, poate fi tracic (v. Ταρβος/Τερβος şi tarabostes, Dečev TSR p.490 şi 489).

145.31. Βρέ. Beševl. PKN p.128: poate fi acelaşi cu Βρέα de la Steph.Byz 185,7 şi din câteva inscripţii (v.Dečev TSR p.86), o colonie atheniană pe ţărmul egeic al Traciei, deci în Rhodope.

145.32. †Κουσκάβιρι (κουκάσβιρι A) şi

145.33. †Κούσκουλις (κουσκούλης V). Aflate aici la sfârşitul listei Rhodopei, ambele reapar în aceeaşi ordine la sfârşitul listei Moesiei (sub formele Κούσκαυρι şi Κούσκουλι). Beševl. PKN p.71-72 şi 128 le consideră toponime, rezonanţa latină a celui de-al doilea determinându-l să propună un etimon Quisquiliae (p.128), exclus fonetic căci lat. qui- este constant redat de Procopius fie prin κυ(ι)-, fie prin κουι-(v. Κυντῶν = Quintorum, Κυίντου = Quinti etc.). Mie îmi par însă, mai ales datorită poziţiei lor, o notă marginală făcută în sursa latină şi preluată de Procopius ca toponim(e): conscabri cum scoliis "pline (mâzgălite) cu scolii", sau altceva asemănător.

Sub titlul Θρᾴκης(146,1)

146.2. Βόσπαρα. Atestare unică. Probabil pe drumul Serdica-Philippopolis, mai sus de Bessapara (v. toponimul următor). Numele este format de la rădăcina ie.*gwōu-"bou,vită" şi poate fi integral tracic, ori hibrid greco-trac. (v. βου-δάθλα şi — la plural ?— Βουσί-παρα, sat l-gă Pizos Dečev TSR p.545 şi 83 dar şi gr. Βόσπορος) şi corespunde topografic lui Vakarel, orăşel şi vârf muntos la est de Sofia, provenit din rom. văcărel, poate o perpetuare a sensului numelui antic.

146.3. *Βεσάπαρον = Beševliev (codd. βεσούπαρον V βεσύπαρον A) PKN p.128: acelaşi cu Bes(s)apara "Cetatea Bessilor" din IA (Bessapara) ori IGB 947 (Βεσσαπαρηνοι). Azi Sinitovo (la Dečev TSR p.55: Bešikara, nume nediscutat de Deliradev).

146.4. Καπιστούρια( καπιτούρια A). Atestare unică. Primul formant apare şi în Capidava şi Capora (Dečev TSR p.226); cf. şi Κοπούστορος pe care Dečev (TSR p.253) îl consideră variantă a acestuia. Cel de al doilea, -στουρια este, după Beševl. PKN p.129, acelaşi cu -styrum din Getistyrum "locus possessorum", lucru probabil.

146.5. Βηρίπαρα ( βερίπαρα A). Beševl. PKN p.129 preferă, nemotivat, forma din A şi presupune că localitatea se va fi aflat între Tracia şi Moesia, căci numele apare şi în lista Moesiei (148,1). Pasajul respectiv (între numele Κιστίδιζος (148,12) şi Ἀσίλβα (148,24) este însă o interpolare din lista Haemimontului (v. introducerea). Cred că existau două localităţi cu acest nume: una în Thracia, alta în Haemimont (v. şi Τομις, Βριπαρο(ν) ş.a.)

146.6. Ισγίπερα. Atestare unică. Beševl. PKN p.129 îl consideră de origine celtică (isc "apă"). Fiindcă este însă un compus cu -περα (variantă a lui -παρα şi în alte nume:Τόπερα, Πρισκούπερα etc.) trebuie să fie ori hibrid celto-tracic ori trac. Se afla, foarte probabil, pe drumul central al Traciei.

146.7.*Ζορμη ( ὀζόρμη V, ὀζάρβα A). Beševl. PKN p.129 identifică localitatea, fără să-i corecteze numele, cu Zyrmis (TP 8,1) şi Zirmis (GR 191,6), la care să adăugăm şi pe Syrnota din IH 568,5, aflată pe râul Syrmus (Plin NH 4,50), azi Strjama, afluent nordic al Mariţei, deci localizabilă pe drumul central al Traciei.

146.8. [†Βηρηΐαρος] (βοριίαρος A). Este o variantă marginală a lui Βηρίπαρα, având probabil iniţial forma *Βηρίπαρος care atesta o variantă masculină în -ος într-un alt manuscris, denaturată (grupul ΙΠ scris greşit ΗΙ) şi introdusă ulterior în text. Beševl. PKN p.129 îl consideră nume separat. Arhetipul era probabil deteriorat în acest loc, astfel explicându-se poate şi formele următoarelor două nume.

146.9. *Παρεμβολί (codd. ταμονβαρί). IH are între Syrnota şi Carassura două nume: Paremvole şi Cillio. Primul dintre ele este la origine gr. παρεμβολή "lagăr militar", pronunţat în epocă paremvolí. Numărul de silabe, poziţia accentului, prezenţa grupului -mv-/-nv-, contextul vocalic şi existenţa confuziei Π-/Τ- în textul procopian(v. 121.23 Τρισκίανα ptr. Πρισκίανα) m-au încredinţat că textul original trebuie să fi avut aici, probabil într-o sursă latină, *Paremvoli, corupt ulterior în Ταμονβαρί. Alte trimiteri etimologice (v.Beševl. PKN p.129) devin astfel caduce.

146.10.*(εἰ)ς Κελ(λ)ήνας ( σκελήνας A, σκέμνας V). Numele corespunde topografic lui Cillio din IH, a cărui formă corectă era Κέλλαι, Cellae şi însemna "izvoare", de la ie. *g^wel- (v. Dečev TSR p.238 s.v.) ori *q^wel-. Localizat cu siguranţă la Orizovo, l-gă Čirpan (fost Kara Orman). Printre atestările acestuia apare şi Κελληνος (Dečev TSR p.238 s.v.) ca etnicon. Un alt -κεληνος, cu un singur λ de această dată, ca aici, găsim la Glava Panega, în compusul Σαλδο-κεληνος( traducere, ca şi Salte-caputenus, a mult mai frecventului Σαλδο-βυσσηνος) la Dečev TSR p.412-413. Înlocuirea numelui cu adjectivul derivat în ~enus este un procedeu obişnuit la autorii latini târzii (v. Zaparena civitas ptr.Zapara, Naissitana civitas ptr. Naissus, Odyssitana ptr Odyssos etc.). Acelaşi s- protetic, rest al unui εἰς, apare şi în Ζδέβρην. Fenomenul este discutat la Beševl. PKN p.136. De observat că în ambele cazuri numele este la acuzativul cerut de prepoziţie.. Alte explicaţii (pornind de la var. Σκέμνας) la Beševl. PKN p.

146.11. *Καράσουρα = Beševl. PKN p.130. Codd: καράσθυρα V, καράσυρα A. Cunoscut şi din alte surse (Beševl. ibidem). Azi ruine pe dealul Kale între satele Rupkite şi Svoboda de lângă Čirpan.

146.12. *Πίζος=Beševl. PKN p.130. Cod: πίνζος V, poate greşeală de copist pentru un πῖζος. Cunoscut şi din alte surse (Beševl. ibidem). Azi ruine l-gă Dimitrievo(fost Čakărlar).

146.13. Τουλεοῦς (?). Sugestii etimologice la Beševl. PKN p.130. Se afla lângă Arzus, unde IB aminteşte o mutatio Palae. Nu este exclus ca originalul (latin?) să fi avut chiar acest nume, devenit *Τουλε(+οῦς<?) cu confuziile atât de frecvente Π->Τ- şi α>ου( v. Τρισκίανα pentru *Πρισκίανα, şi, Βεσούπαρον pentru *Βεσάπαρον, v.supra).

146.14. Ἄρζον ( ἄρξεν A). Localitate bine atestată al cărei nume, corespondent al gr. ἅργός, însemna "alb" (v. Dečev TSR p.24 şi Beševl. PKN p.130). Era aşezată pe râul omonim identificat de Dečev şi Beševliev cu Sazli-dere, pe unele hărţi numit Sütlü-dere (<tc.sütlü "lăptos"). Azi ruine l-gă Kalugerovo.

146.15. *Κάστρα Ζάρβα = Beševl. PKN p.131. Codd: καστράζαρβα V, καστρόζαρβα A. Acelaşi cu Castra Iarba în IA 231,5 şi mansio Castozobra în IB 568,11, v.Dečev TSR p.176 şi Beševl. loc.cit. Azi ruine la NV de de Orjahovo(fost Saranli).

146.16. †Ζωσίτερσον ( ζωσίτερπον A). Beševl. PKN p.131 o apropie de mutatio Zesutera finis Europae et Rhodopae din IH 602,1-2, adăugând că cele două nu pot fi topografic identice. În acest loc, adică între Arzos şi Burdipta, ultima localitate din Thracia aflată pe drumul principal Philippopolis-Adrianopolis, IH 137,1 menţionează un alt nume asemănător: Subzupara (pronunţat probabil *Suzupara,-um). Finalul -ρσον (-ρπον) este suspect.

146.17. Βέργισον ( βέρτισον Α). Atestare unică. Rădăcina apare şi în Βεργέπολις, oraş al Traciei aparţinând abderiţilor, după spusele lui St.Byz. 163.13, aflat prin urmare imediat la nord de graniţa Thraciei cu Rhodope.

146.18. Δίγγιον V ori Δύνγιον A. Dacă varianta mai bună este cea din A, atunci ne-am putea gândi la o coruptelă de la Δύμη, Dymae (Dečev TSR p.160), localitate pe graniţa Thraciei cu Rhodope, ori la un diminutiv târziu al acesteia *Δύμιον. Alte explicaţii la Beševl. PKN p.131.

146.19. Σάκισσος ( σάκισος A). Atestare unică. Rădăcina Sac(i)- apare şi în spaţiul daco-moesian (Saci-dava), dar şi în cel macedo-trac(spre ex. Σάκος în Pieria). Fără indicii de localizare.

146.20-24. Pasajul κουρτουξοῦρα-ποταμοῦκάστελλαν εἰσδίκαια τὸ ἐμπόριον ταύρων κεφάλων V, respectiv κουργάξοῦρα ποταμοῦ καστέλλαν εἰσδίκαια τὸ ἐμπορεῖον ταύρων κεφάλων A, pare să fi fost iniţial un scurt text grecesc şi nu o înşiruire de nume. Forma sa actuală (Κουρτουξοῦρα-Ποταμοῦκάστελλον -Εἰσδίκαια - τὸ ἐμπόριον Ταυροκεφάλων) este o creaţie a lui Maltretus, preluată de Haury.

146.20-21. Κουρτουξοῦρα este, mai probabil, *Κουρτουσοῦρα, aşa cum propune Beševl. PKN p.131, sigur un hidronim la origine(v. Dečev TSR 470 s.v.-σουρα), şi deaceea gruparea sa cu 21. ποταμοῦ îmi pare firească.

146.22-23. κάστελλαν (καστέλλαν A) cuvânt evident greşit, cu toate că ν-ul final apare în ambele manuscrise. Haury a preferat modificarea -α-ului anterior în -ο-, pentru obţinerea unei forme corecte gramatical, dar cred că explicaţia acestei erori este alta:

-ν -ul final trebuie să fi fost scris între rânduri şi poate mult mai mare decât restul literelor, cum găsim de multe ori în cursiva greacă:

κάστελλα
εἰςδίκαια

El va fi aparţinut însă nu primului rând, unde κάστελλα era un plural corect, ci celui de-al doilea, care devine astfel εἰςδίκαιαν, formă ce trebuie bineînţeles despărţită în εἰς Δίκαιαν "către Dicaea".

146.23.-24. Sintagma următoare, τὸ ἐμπόριον ταύρων κεφάλων, este o apoziţie pe lângă acelaşi nume. Oraşul Δίκαια, cunoscut de la Herodot, Strabon, Plinius etc., se afla la mică distanţă de Abdera, lângă promontoriile cu aspect de fiorduri de la intrarea în Βιστονίς λίμνη (golful Portolago de azi), numite de Strabon αἱ Θασίων κεφαλαί, poate un nume mai vechi al celor menţionate aici de Procopius.

Prin urmare, pasajul nostru trebuie să fi avut forma: *Κουρτουσοῦρα ποταμοῦ κάστελλα εἰς Δίκαιαν, τὸ ἐμπόριον ταύρων (?) κεφάλων şi amintea, fără să le numească, de câteva castele aflate pe drumul de-a lungul unui râu Kurtusura, care, curgând din Rhodope, se vărsa lângă Dicaea. Alte explicaţii la Beševl. PKN p.131-132.

146.25. Βηλαϊδίπαρα (βολαοδύπαρα A). Atestare unică. Beševl. PKN p.132 propune un hibrid (ad) Villa(m) Idipara, puţin probabil căci -ll- din latină este consecvent redat prin -λλ-(exemple). Mai degrabă trac: Βηλα-(ε)ιδι-para, v. Βουρα-(ε)ιδης = gr.- (ε)ιδος... Nelocalizabil.

146.26. Σκίτακες. Atestare unică. Dečev TSR p.459 compară cu Σκίθαι, oraş lângă Potidaea, în Pallene şi celt Scitiacum (Holder 2,1398). Nelocalizabil.

146.27. Βέπαρα. Atestare unică. Primul formant apare şi în Be(o)-dizos (IH 601,9 şi 570,1) din Europe (între Resisto şi Apris, azi Bunarli, apud Dečev TSR p.46).

146.28. Πουσινόν ( Παυσηνόν A). Atestare unică. Beševl. PKN p.132: poate fi trac ori celt. Nelocalizabil.

146.29. ῾Υμαυπάρουβρι şi 146.30. Σκαριωτασαλούκρα sunt discutate de Beševl. în PKN p.13 şi 132, unde admite faptul că ambele sunt corupte. Primul nume este cu siguranţă ῾Υμαυπάρου (ori ῾Υμαυπαρα), apropiat de către savantul bulgar de Siamaus, dar cf. şi numele Impara (lângă Porsulae). Următorul poate fi -βρι izolat (v. βρία ori Βρέ mai sus) sau *Βρίσκα (Beševl. PKN p.13), caz în care el poate fi legat de formele târzii Brizice (IA 331,8), Berozicha (IH 602,11), Brenzici (TP 8,8) şi Prindize (Guido 535,16) ale numelui Brendice (IA 322,1), l-gă Porsulae, ori poate chiar alt nume al acestuia, azi Kapdžilar (v.Dečev TSR p.86). Ceea ce urmează poate fi orice: de la *(ad) Rotas alacra(s), cum propune Beš. Beševl. PKN p.13, până la *Οὐλπ. Τρα. [Αὐγούστας] (v. numele următor) , *εἰς καρυώτα σαλουβρα ori chiar *Ἰσκαριωτα(ς)…, supranume al lui Iuda devenit formulă de afurisenie, poate expresie a nemulţumirii vreunui copist.

146.31. Αὐγούστας Beševl. PKN p.132: identificat de Litzica 71 cu Augusta Traiana, de Beševliev cu Băile Hisarja, în ambele cazuri în nordul Traciei.

146.32. Οὐρδαούς poate fi, după Beševl. PKN p.132-133, o denaturare a numelui Orudisza (ad Burgum IA 175,4) care se afla însă în Haemimont, la Goljam Manastir de astăzi, l-gă Topolovgrad (fost Kavakli)

146.33. Τοῦ ἁγίου Τραϊανοῦ (scil. castellum). Beševl. PKN, după Delhaye Origines 241-242, arată că există un sfânt terapeut Traianus, adorat mai ales în Macedonia, ceea ce nu constituie însă un indiciu pentru localizare.

146.34. Δέρταλλος Beševl. PKN p.133 îl compară cu celticul Dertona,Dertosa. Cf. totuşi Τέρτα la Ptol. 3.10.7, l-gă Serdica, pe drumul spre Philippopolis, şi Μαμού-δερτα, oraş în Bithynia (Dečev TSR p.284), ambele trace. Nu este imposibil să fi fost chiar *Δέρτα ἄλλος cum este cazul lui Κατταφέτερος din Dardania (Haury 120.10) care trebuie cu siguranţă citit *Κάτταρ(ος) ἕτερος. Nelocalizabil.

146.35. Σολβανοῦ (scil.castellum) Beševl. PKN p.133: de la un Silvanus ori Salvenus. Nelocalizabil.

146.36. Βάσκον Beševl. PKN p.133 înclină spre originea celtică. Dar v. antroponimul. Bascila(s)+var., frecvent în Edonia (pe la Drama şi Philippi). Există atestat şi un Βασκδιθιας, epitet al lui Heros la Nicopolis ad Istrum (Dečev TSR p.43 - 44).

146.37. Ζίγκυρο. Beševl. PKN p.133: posibil trac. Necunoscut şi nelocalizabil.

Sub titlul Αἱμιμόντου(146,38)

146.39. Ζημάρκου Beševl. PKN p.133: = Zemarci (scil. castellum ori fossatum), ori poate praedium. Se cunosc mai mulţi Zemarcus (Zimarcus) în această perioadă , toţi traci (v. Russu Elem. 179). Nelocalizabil.

146.40. Κηριπάρων (sic l, /ηρι/πάρον V). Beševliev (Beševl. PKN p.133) arată că este un Gen.pl. şi îl apropie de ἐν Κειρπάροις (IGB 2338, cetate în valea Strymonului), de Κηριβωστ[η]νοι (IGB 270, sat în nordul Haemimontului) şi de Κεῖρις, numele unei peşteri pomenită de Dio Cassius 51,26,3 în Scythia Minor. Fonetic, numele este identic cu Κειρπαροι din Tracia (pe valea Strymonului), nume transmis până în epoca modernă (Ciropol), cu care însă nu concordă topografic. Cred, deaceea, că, întocmai ca Βηρίπαρα de mai sus şi ca alte câteva toponime (spre ex. Βρίπαρο(ν) la Procopius, ori Buridava, Sucidava etc. la alţi autori) avem de a face cu localităţi diferite cu nume omofone. Pentru localizare trebuie mai degrabă luată în seamă o ipotetică identitate cu *Κηριβωστα din nordul Haemimontului.

146.41. Κασιβόνων Beševl. PKN p.133 =Gen.pl. şi îl apropie de numele zeităţii celtice Casebonus, care apare într-o inscripţie latină de la Lomnica (Trăn). Poate fi într-adevăr vorba de o comunitate pe teritoriul căreia se va fi aflat altarul acestui zeu. V. totuşi şi numele Βασίβουνον, având în vedere frecventa confuzie de litere β/κ în manuscrisele greceşti.

146.42. Τὸ Οὔκου Numele poate fi pus în legătură cu hidronimul Ucasus (râu în pasul Succi), cu antroponimul Ucus Dydigis de la Salonic Dečev TSR p.348, ambele indicând o origine tracică.

146.43. *Ἀντωνῖνον=Beševl. PKN p.134 (cod. ἅντωῖνον), după Philippide Orig.435,468, propunând ex.gr. ad fundum ori saltum Antoninum. Nelocalizabil.

146.44. *Γεσιλᾶ φοσσᾶτον=Beševl. PKN p.134(cod. γεσιλαφοσσᾶτον), Gesilae fossatum cu genitivul în -ᾶ al numelor străine. Numele este sigur gotic. Nelocalizabil.

147.1. Χεροῖνον. Beševl. PKN p.134: seamănă mult cu dualul gr. χεροῖν al subst.χεῖρ,-ός "mână" ceea ce îl face să vadă aici un posibil nume de tavernă cu sensul "La ambele mâini". Nelocalizabil.

147.2. Προβίνου (scil. castellum): Beševl. PKN p.134. V. numele următor. Numele mai apare o dată la 147.35 (tot în Haemimont) şi deaceea Beševliev presupune, pe bună dreptate, că trebuie să fi aparţinut unei localităţi aflate la o încrucişare importantă de drumuri.

147.3. Τοῦ ἁγίου Θεοδώρου (scil. castellum). Beševl. PKN p.134 citează pe Delehaye, Origines 241 unde se arată că Sf. Theodorus din Euchaitia şi Sf. Iulianus Cilicia ajunseseră încă din antichitate renumiţi în întregul imperiu. Numele apare şi mai jos, la 147.26. Cred că localităţile Προβίνου şi Τοῦ ἁγίου Θεοδώρου se aflau pe un drum important, aproape una de alta, şi că din fiecare din ele pleca altă ramificaţie a acestuia, fapt care l-a determinat pe Procopius să le menţioneze de câte două ori.

147.4. Βουρδέπτω Beševl. PKN p.134-135: bine cunoscut şi de la alţi autori. Azi dealul Hisar de lângă Svilengrad(fost Mustafa Paša). Prima parte a numelui vine, cu siguranţă, de la ie. *bhordh- "vad" (germ. Furt, engl. ford, sl. brodu, gr.πορθ-μός) şi într-adevăr aici o ramificaţie a drumului principal traversează Hebrul pentru a se îndrepta spre sud.

147.5. Ρακούλη . Apropiat de Beševl. PKN p.135 de Ῥακώλη (numele ţinutului locuit cândva de pigmei, după spusele lui St.Byz 368,11, aşezat de Plinius NH 4,44 la nord de Odessos) dar şi de Ῥανούλη dintr-o inscripţie protobulgară, acelaşi cu Ranilum din TP 8.2 şi GR 4,7.

147.6. Τοῦ ἁγίου Ἰουλιανοῦ .Necunoscut şi nelocalizabil. Pentru nume, v. mai sus τοῦ ἁγίου Θεοδώρου.

147.7. Τζιταετοῦς .Beševl. PKN p.135, după Tomaschek şi Philippide, admite provenienţa de la un lat. Civitas Vetus ori Cittá Vetus. Deşi tentantă, această etimologie îmi pare foarte improbabilă atât din raţiuni fonetice (V- din presupusul Vetus aflându-se la iniţială nu ar fi căzut) cât şi pentru că ne aflăm în plin teritoriu elenofon unde numele vechi latineşti nu sunt de aşteptat. Mai probabilă mi se pare explicaţia prin (εἰς) Τζίττα ἅετούς "La acvilele (=stindardele) lui Tzittas", poate nume de tavernă construit de la cel al generalului contemporan.(v. Russu Elem 106 sqq. şi notele din subsol). Să fie în leg. cu Aitos de azi?

147.8. Βηλαστύρας Beševl. PKN p.135= acc.pl.? Dečev TSR p.şi ceilalţi traduc prin "locul alb", Beševl. PKN p.propune şi aici redarea unui latinesc Villa(m), ambele fără mari şanse. Datorită funcţiilor diferite ale lui ε şi η atât în greacă cât şi în tracă sunt puţine cazurile în care cele două alternează în variante ale aceluiaşi nume. *bel- tracic cu sensul "alb" există şi apare spre ex. în Βελεδίνα (v. infra), dar are ε.

147.9. Γετρίνας. Apropierea de Γητριστάους (Beševl. PKN p.135) este improbabilă, atât pentru că presupune o alternanţă ε/η (v. numele anterior) cât şi pentru că forma… Mi se pare mai probabilă explicarea prin lat. petrinas, cu confuzia de litere obişnuită Γ-/Π-.

147.10. Βρέδας cf.Βρεντ-?

147.11. Βῆρος

147.12-19. Secvenţa de nume Θωκύωδις, Βία, Ἀναγογκλί (ἅναγονκλί V), Σούρας, Αὐθιπάρου, Δορδᾶς, Σαρμαθῶν, Κλεισοῦρα se află azi într-o coloană care în original aparţinea titlului Θρᾴκης. În forma lor actuală numele nu ne oferă nici o informaţie, afară poate doar de faptul că localităţile trebuie să se fi aflat într-o regiune de munte (v.Κλεισοῦρα). Fără să conţină nici o confuzie de litere, ele sunt rezultatul unor decupări greşite ale unui şir de nume scrise în original în scriptio continua, a cărui formă propun să fie astfel reconstituită :

*Θωκύωδις βία este, cred, transcrierea grecească a unui latinesc (ad) Thocyodis via(m), nume la genitivul de tip custōs,- ōdis de la un Thōcyōs, la rāndul său o posibilă transcriere a unui dm. *čoku-(v.rom ciucă "pisc"). v. pentru procedeu Τραᾷανοῦ τρίβος la Theoph.Simoc, în aceeaşi regiune. Poate acelaşi nume în Θουκυσιδαντική.*Ἄναγον(sc.κάστελλον) Ar putea fi un participiu neutru al lui ἅνάγω (=eminens(castellum)).Κλισοῦρα Σαυθιπάρου. Σαυθίπαρος este, cred, forma bessică a numelui grecizat Σευθόπολις, oraş bine cunoscut în nordul Traciei. [Pentru Saut-=Σευθ- Dečev TSR 421 citează un Dines Sautis, la care pot adăuga pe Bitus Sautes din CIL 3,8095]. Deşi oraşul dispăruse pe vremea lui Procopius, numele i s-a păstrat în cel al trecătorii apropiate ce ducea probabil spre nord: Κλισοῦρα Σαυθιπάρου. Avem acum o localizare sigură: în Thracia, lângă Koprinka, la sud de pasul Šipka, unde se află ruinele Seuthopolei. Numele următor confirmă în mod fericit această localizare.

Δορδᾶς trebuie apropiat de *Δορταζα<Δορταζηνος, theonim atestat la Krăn, la 5 km. nord de Seuthopolis, pe drumul spre pasul Şipka (v. Dečev TSR 151). Forma de la Procopius poate reda o sonorizare reală, dar circumflexul suspect poate indica şi o abreviere (v. de ex. Τιγᾶς = Τίγρας, al cărui circumflex provine din citirea greşită a lui ρ, probabil suprascris).

*Σαρματῶν (cod.σαρμαθῶν) Κλεισοῦρα ar putea fi prin urmare chiar pasul Šipka, mai ales dacă ne amintim că Pliniu (NH 4,41) pomeneşte aici (chiar la ieşirea din trecătoare) de o enclavă sarmatică pe care Iordanes o confirmă indirect, spunând că Traian a construit Nicopolis(ad Iatrum)=Victoriae Civitas în amintirea victoriei sale asupra sarmaţilor(Getica 101).

Alte interpretări ale pasajului la Beševl. PKN p.135-136.

147.20. ῾Υλασιάναι cu un inexplicabil nom.pl. Numele în -ιανα sunt formate, cum arată Beš în Beševl. PKN p.48-50 de la antroponime(exemple)

147.21. Θρασαρίχου (scil. castellum). Este nume dinastic gotic (=Thrasaricus la Iord.Get.300). Beševl. PKN p.136: aici poate fi vorba despre magister militum sub Iustinian.

147.22. Βαῖκα Beševl. PKN p.136: tracic ori celtic. Necunoscut. Nelocalizabil

147.23. Χρύσανθος Beševl. PKN p.136: probabil nume de tavernă.

147.24. Μαρκέρωτα Beševl. PKN p.60,71 şi 136: nume de tavernă=lat.(ad) Marci Rotam. Numele mai apare o dată (148,17)

147.25. *(εἰ)ς Δέβρην Beševl. PKN p.136, cod. Ζδέβρην. Emendarea este certă, numele fiind la acuzativ. Pentru nume, v. infra Δέβρη(147,34).

147.26. Τοῦ ἁγίου Θεοδώρου -la 147.3

147.27. Ἄσγαρζος Beševl. PKN p.137: primul formant apare şi în Ἀσγίζους(147,38), cel de al doilea trebuie legat de hidronimul Ἄρζος (Dečev TSR p.30).

147.28. *Βουρτούδειζον Beš., cod. Βουρτούδγιζ. Localitate bine cunoscută de la alţi autori(v. Beševl. PKN p.137), pe drumul Hadrianopolis-Constantinopolis, azi Babaeski(Turcia).

147.29. Ταυρόκωμον Beševl. PKN p.137: apare şi la Ana Comnena I.246.5-7, II 69.5-16 şi 70,18-22 şi la Nic.Choniates 516.4-6 care spune că exista şi un râu numit Ταυρόκωμος(sic Zlatarski, cod. Ταυρόκανος).

147.30. Νίκη Beševl. PKN p.137: aceeaşi cu μικρὰ Νικαία, Nice… şi cu mai vechiul Ostudizos, azi Hafsa în Turcia.

147.31. Καβοτούμβα Beševl. PKN p.137-138 : ad Cavotumbam, compus târziu de la un ad Cavam tumbam. Traduce probabil un gr. κενοτάφιον "cenotaf". Cf. Cenofrurium. în regiune

147.32. *(εἰς) Δείζας ori *Δείζος Beš., cod. Δείξας. Toponimul, neînseriat de Decev în Dečev TSR, apare şi într-o inscripţie de la Batkun(SVB 60 n.6): Αθρυς Σενα…τρου Δειζηνος. Compusele cu -διζα (echivalentul odrys al bessicului -παρα, al daco-moesicului -dava/-deva şi al crobyzicului -δινα) apar exclusiv în teritoriul tribal al Odrysilor, în Thracia de sud-est şi Bithynia.

147.33. Γητριστάους Beševl. PKN p.138: acc.pl. Poate fi o altă formă a lui Getistirum, Getystyrum şi Gestistyrum, o villa romană pe Hebros, la XII mile de Adrianopolis, al cărei nume însemna "locus possessorum"(v.Dečev TSR p.103). În rândul următor, după numele Δέβρη, apare o variantă marginală Γητριστάοιε introdusă în text.

147.34. Δέβρη. Mai apare sub forma *(εἰ)ς Δέβρην [Ζδέβρην] la 147.25. Probabil punct de ramificaţie de drumuri. Pentru etimologie v. Beševl. PKN p.138. v. şi numele Δευριάς.

147.35. Προβίνου. v.supra, la 147.2.

147.36. Κάρβερος Beševl. PKN p.138=*Κέρβερος, pentru Cerberus ori ad Cerberos, "ein sehr geeigneter Name für ein Kastell". Puţin probabil. Mai degrabă v. trimiterile făcute de Tomaschek(Thr. ii,2,84) ori Dečev (Dečev TSR p.227) la numele tracic Carbilesi, Carbileti ori, şi mai bine, Carbrinus vicus(TSR p.228) de l-gă Philippopolis.

147.37. *τῇ Ἐμιμόντῃ (τηεσιμόντη A, τῆ ἐσιμόντη V) care redă varianta latină Emimons la dativul grecesc, cu confuzia Σ/M şi poate corespunde lui Montemno din TP 8,2 dacă nu cumva e ptr. *Τριμόντιον. Oricum cred că numele provinciei este un feminin de a II-a!

147.38. Ἀσγίζους. Întrucât grupul asg- este foarte improbabil, cred că atât Ἀσγίζους cât şi Ἄσγαρζος sunt corupte, dar decoamdată nu pot propune nimic în loc.

147.39. Δαλάταρβα v.145.30 în Rhodope.

147.40. Θεοδωρούπολις v.145.23 în Rhodope.

147.41. Τζυειδών (scil. castellum). Beševl. PKN p.138-139: gen.pl. v. Dečev TSR p.498. Azi ruine l-gă Malko Tărnovo.

147.42. Τζονπολέγων gen.pl. Foarte probabil corupt(dintr-un *Τζονπολείτων<Τζονπολείτης? ori chiar din *τῶν πολείτων?). Cf, Diampolis? v.Τόνζος între Tzoides şi Anchialus (unde apare??).

147.43. Βασίβουνον Beševl. PKN p.139: pentru prima parte, Βασί-, majoritatea cercetătorilor propun numele latin Bassus, deşi transcrierile procopiene ale numelor latine respectă consoanele duble(v. infra Βασσίδινα Exemple). Ne-am putea gândi şi la un *Βουσί-(v. Βουσίπαρα) cu confuzia α/ου. Al doilea formant este cel mai probabil grecul(=trac?) βούνον "măgură,deal". Nelocalizabil.

147.44. Ἀγχίαλος. Oraş bine cunoscut şi din alte izvoare(<gr. ἅγχίαλος "de la malul mării"), azi Pomorje la Marea Neagră, fost Ahiolu.

147.45. Μαρκιανόν Beševl. PKN p.139: (ex.gr. ad fundum) Marcianum, derivat cu -ιανος de la Marcius.

147.46. Κυρίδανα Beševl. PKN p.139: acceptă originea tracă propusă de Tomaschek şi Decev. Partea a doua ar fi celticul -danus din hidronime precum Apidanus ori Fridanus. Dată fiind regiunea, este mai probabilă o formă *Κυρίδαμα, un compus tracic în -dama (v. Uscudama, Sadame) poate de la numele regelui pers Κῦρος. Nu este însă exclus ca sursa latină să fi avut aici "quidam viculi"(v. numele următor), redat iniţial prin *κυῖδαμ βεκοῦλι, căci grupul qui- este transcris κυ(ι)- iar ρ este deseori confundat cu accentul circumflex ori cu i.

147.47. Βεκοῦλι Beševl. PKN p.139 propune, cu rezerve, un abl.pl.Viculis, dar este cu siguranţă chiar nominativul plural viculi, cu redarea regulată a lui i scurt prin ε(Exemple) Numele apare în încheierea listei Haemimontului şi deaceea este posibil să fi fost o notă.v. şi numele anterior.

Titlul

147.48. Τὰ Θρᾳκῶν λειπόμενα

147.49. Παρά τε τὸν Εὔξεινον Πόν-

147.50. τον καὶ ποταμὸν Ἴστρον,

147.51. κἅν τῇ μεσογείᾳ, οὑτως‧

147.52. Μυσίας παρὰ μὲν πο-

147.53. ταμὸν Ἴστρον

147.54. Ἐρκούλεντε Beševl. PKN p.139: azi probabil satul Erekli(ori Irakli) la Marea Neagră. v.şi numele următor.

147.55. Σκατρῖνα Beševl. PKN p.139: derivat adjectival de la Scatris(IA 229,1), Scatras(TP 8,3 şi GR 4,7). Localitatea se afla pe drumul Odessus-Anchialos, azi ruine la intrarea în pasul Djulino. În prima redacţie numele nu puteau apărea în acest loc, căci nu se află la Istru cum anunţă titlul şi aparţineau mai degrabă de Haemimont. Deaceea cred că ele se aflau înaintea subtitlului, la sfărşitul listei Haemimontului.

148.1 Ἀππίαρα. Greşit Beševl. PKN p.140: de la lat. Appius. Numele, tracic, conţine un prefix (probabil prepoziţia latină ad-) şi rad. *Piara (v. la Ptol. Πιαρήνσιοι). Azi ruine l-gă Rjahovo.

148.2. Ἐξεντάπριστα. Curioasă adaptare numelui Sexagintaprista, cunoscut şi din alte izvoare, azi Russe, pe Dunăre (v.Beševl. PKN p.140). Prima parte este rezultatul, nici grecesc, nici latinesc, al lat.sexa[gi]nta, sub influenţa gr. ἑξή[κο]ντα. Finalul -πριστα <lat. pristae este regularizarea târzie, pe tărâm latin, a clasicului pristis,-is (<gr. πρίστις) "un fel de navă de război".

148.3. *Λεονίανα Russu(RL VIII, 1963,131 n.35), cod. δεονίανα. Derivat adjectival în -ιανα(v.Beševl. PKN p.71-73) de la un Leon. Cred că este vorba chiar de Leon I(v. Russu Elem…). Cu vocaţie de constructor, Leon s-a născut chiar prin aceste părţi, deaceea nu este deloc imposibil ca, întocmai ca Iustinian mai târziu, să fi reconstruit localitatea natală şi să-i fi dat numele său. Dată fiind localizarea din acest pasaj, ne-am putea gândi la vechiul Τριμάμμιον(Ptol. 3,10,5), Trimamion(IA 222,2 şi GR 185,2), Trimammio(ND or.40,20) şi Trimamio (TP 8,2) toate după informaţii de până în sec.III, deci anterioare lui Leon I. Azi Dve Mogili??

148.4. *Διμώ Russu(RL VIII, 1963,132 n.26) ? acelaşi cu Dimum din alte surse(v. Beševl. PKN p.140), azi Belene.

148.5. Ὀδυσσός . Cunoscut şi sub forma Ὀδησσός, oraş important la Pontul Euxin, azi Varna.

148.6. Βίδιγις probabil gen.sg. al numelui gotic Vitiges,Vitigis. Alternanţa de sonoritate ţinea chiar de pronunţia gotică (v. de ex. la Iordanes Get. 43: Fridigerni, dar 134: Fritigernus). Aşadar putem propune un Vitigis (ex.gr. castellum), v. şi numele următor.

148.7. Ἀρῖνα. Poate avea două explicaţii: fie autohton(v. Arine la GR ?, după Gergiev ? ai.vārīņī pl. lui vāri- "apă"), fie, mai probabil, cum a propus Philippide(Orig.436,467), de la lat. arēna "nisip; arenă,teatru" (redarea lui ē prin ι este regulată: v. *Κάνδιλαι (sic ego, κάνδιλαρ codd.) pentru candēlae, şi Beševl. PKN p.30. Numele întreg va fi fost poate Vidigis(Vitigis) arena "Arena lui Vidiges".

148.8. Νικόπολις. Beševl. PKN p.141…Azi (Stari) Nikjiup. Fundat de Traianus etc. Posibil ca numele să fi fost la început ad Iatrum.

148.9. Ζικιδεβά este unanim considerat dublet greşit plasat al Sucidavei. Este însă numele unei localităţi deosebite, aflată la o zi de marş la est de Nicopolis ad Istrum, aşa cum reiese din textul lui Theoph.Simoc, unde ea este menţionată cu numele Ζικιδίβα (neinventariat de Decev). Procopius o plasează între Nicopolis şi Σπίβυρος(v.infra).

148.10. Σπίβυρος, identificat de Dečev (Dečev TSR p.478) cu Spiurus (dintr-o inscripţie de lângă Durostorum,nu Spiurum , cum reconstituie acesta), sugestie importantă nepreluată de Beševliev.

148.11. Πόλις Κάστελλον apare în zonă un Kalakastra?unde?

148.12. Κιστίδιζος. Formantul -διζος ne trimite spre centrul-sudul Haemimontului (Astica), regiunea în care apar numele formate cu -διζα.

148.13. Βαστέρνας. Apare şi la alţi autori târzii (v. Beševl. PKN p.60), aşezat în Haemimont, pe drumul Adrianopolis-Durostorum.

148.14. Μέταλλος =(ad) Metallos, cu schimbarea declinării

148.15. Βηρίπαρα

148.16. Σπαθιζός probabil pentru *Σπαδιζός

148.17. Μαρκέρωτα aici în Haemimont (v. numele de mai sus), el mai este amintit o dată chiar în lista Haemimontului (147,24).

148.18. Βόδας

148.19. Ζισνούδεβα

148.20. Τουρούλης cf. Στουρουλέος = atribut al lui Heros într-o inscripţie la Araplar(Popovo). Arătat că există un pref. s-.

148.21. Ἰουστινιανούπολις= Fără îndoială trebuie să fi fost o localitate importantă căreia Iustinian i-a dat numele său. Aricescu… Mai puţin probabil Cabyle al cărui nume pare să se fi păstrat(pe harta lui Kanitz=Kobel), mai degrabă Deultum

148.22. Θερμά, renumită localitate balneară lângă modernul Burgas (azi Burgaski bani), cunoscută din alte surse ca Aquis Calidis… Beševl. PKN p.142 Th.Simoc o menţionează sub numele Hydata?

148.23. Γεμελλομοῦντες Beševl. PKN p.142 îl identifică cu Καλβομούντις de la Theoph.Simoc.(2,15,3) şi îl localizează la Biberna, lângă Anhialo, cu menţiunea că în antichitate era o localitate pe drumul Anchialus-Marcianopolis.

148.24. Ἀσίλβα

148.25. Κούσκαυρι şi

148.26. Κούσκουλι

Perechea Κούσκαυρι-Κούσκουλις, repetată în forma Κουσκάβιρι-Κούσκουλης, ambele aflate fie la sfârşit fie la început de pagină, reprezintă mai degrabă nişte note marginale făcute în latineşte pe ambele pagini ale listei finale, poate *conscabri cum scoliis "pline de note marginale" ori *conscrivi cum scoliis (ori cuscoliis "bobiţe de cârmâz folosit la scrierea cu roşu") ori altceva asemănător.

148.27. Φοσσάτον, identificat de Beševliev (Beševl. PKN p.142) cu αἱ πύλαι τοῦ Αἵμου ( la Malchos Excerpta de leg.(de Boor) 167, 18-19) şi cu τῆς Προκλιανῆς τὰς διαβάσεις de la Theoph.Simoc. 6,4,8.

148.28. Βισδίνα cu siguranţă în Scythia Minor, teritoriul numelor în -dina. Beš. Beševl. PKN p.143 identifică primul formant cu Βισ- din Βισμαφά (149,6), aflat tot în Scythia Minor, al cărui final este însă suspect.

148.29. Μαρκιανούπολις Beševl. PKN p.143: ruine l-gă Devnja. Cunoscut de la mulţi autori…

148.30. Σκυθιάς Identificat de unii cu Scytica din IA 225,3 (Beševl. PKN p.9 < v. Gh.Ştefan Dacia VII-VIII, 1937-40, 408-410 ?), numele este mai degrabă, cum a observat Litzica (Top. 73 şi 76), un subtitlu, corespunzând lui Μυσίας de mai sus. Nu este imposibil ca textul întreg al agestuia să fi fost chiar *Σκυθίας γράψω "le voi scrie pe ale Scythiei" (v. numele următor)

148.31. Γραψώ poate fi nu un nume ci viitorul lui γράφω. Alte păreri la Beševl. PKN p.143

148.32. Νονώ mai probabil de la un lat Nonum şi nu de la Novae, căci v latinesc este transcris regulat prin β.

148.33. Τροσμής bine cunoscut de la alţi autori (v.Beševl. PKN p.143 şi Emilia Doriţiu-Boilă…) este Igliţa de azi, la Dunăre, în jud. Tulcea.

148.34. Νεαϊοδουνώ, acelaşi cu Noviodunum de la alţi autori(v. Em. Dor…), este azi Isaccea. Beševl. PKN p.143 nu discută forma curioasă primei părţi Νεα-

148.35. Ῥεσιδίνα -cu siguranţă în Scythia Minor, teritoriul -dinelor.

148.36. Κωνσταντιανά se afla sigur în Scythia Minor, însă localizarea ei este disputată: fie lângă vechiul Tomis, de unde îşi va fi luat apoi numele oraşul Constanţa de azi, fie în nordul Dobrogei, l-gă lacul Razelm(Capul Dolojman). Beševl. PKN p.143, unde apare discuţia ?

148.37. Καλλάτις Mangalia de azi

148.38. Βασσίδινα sigur în SM

148.39. Βελεδίνα "cetatea albă", azi poate cetatea de la Albeşti, la 12 km. de Mangalia (Callatis); în zonă abundă numele cu sensul "alb"= tc. Akbaši, Akpunar etc.

148.40. Ἄβριττος. Ruine la Hisarlăka l-gă Razgrad (v.Beševl. PKN p.144).

148.41. Ῥουβοῦστα probabil nume latin (< robustus), v. Beševl. PKN p.144.

148.42. Δινισκάρτα Beševliev Beševl. PKN p.îl emendează în *Δινισκόρτα, îl traduce "der Hof von bzw. bei Dineia" şi îl identifică cu Δίνεια de la Leon Diak. 139,2, localizabil la Voivoda, dep.Šumen. Dinogetia?

148.43. Μοντερεγῖνε (=lat. Monte reginae) este identificat de Beşevliev (Beševl. PKN p.144-145) cu unul din dealurile de lângă Voivoda

148.44. Βέκις Beš. Beševl. PKN p.145: este lat.vicis (Abl.pl. al lui vicus).Cf. supra Βεκοῦλι.

148.45. Ἀλτῖνα azi Oltina

148.46. *Μαυρόβαλλε Haury, Μανρόβαλλε cod. v.Nigriniana. Interesant este că pe harta lui Kanitz apare aici un Arab-tabiya care s-ar putea traduce prin "Mauri vallum". Azi ruine la Kadăköi(=Malăk Preslavec), dep. Silistra. În textul descriptiv apare un Κανδιδιάνα (ἔρυμα), cunoscut şi din alte surse(azi Popina ori poate Rakova, la N de Tutrakan)

148.47. Τίγρα este acelaşi cu Τιγᾶς din textul descriptiv(131,22), una din foarte rarele repetiţii.(v.Topera) Beševl. PKN p.145=Mečka, pe Dunăre.

148.48. Σκεδεβά =Scaidava Beševl. PKN p.145: azi Ablanovo ori între Batin şi Mečka.

148.49. Νόβας Beševl. PKN p.145: ruine l-gă Stăklen(Svištov).

148.50. Ἐν δὲ τῇ μεσογείᾳ

148.51. Κοπούστορος

148.52. Βιργινασώ poate fi apropiat, după formă, de numele (Vicus) Vergobrittianus, iar după sens de Parthenopolis, oraş al sciţilor amintit aici de Plin. NH

148.53. Τιλλιτώ =lat. Tiliēto. Confuzia grafică L/I s-a făcut probabil la citirea originalului latinesc.

149.1 Ἀγκυριανά v. Beševl. PKN p.146: de la un Anquirinnius, Ancuria ori Ancus, ori de la gr. τὰ ἅγκύρια. Este însă mai probabil un etnicon (Ancyrius pentru Ancyranus?) de la Ancyra, oraş al Galatiei, devenit supranumele unei persoane, căci toponimele în -iana sunt formate de la antroponime(v.Beševl. PKN p.48). Ar putea indica localizarea aproape de Troesmis unde inscripţiile menţionează mai multe persoane din acest oraş( v.Emilia Doruţiu-Boilă în ISM V 161-162,189,208).

149.2. Μουριδεβά Dečev TSR p.320: de la antrop. celt Murius(<celt mori- "mare").

149.3. Ἴτζης Beševl. PKN p.146: de hidronimul la celt Itis.

149.4. Καστελλόνοβο

149.5. Παδισάρα Beševl. PKN p.146: de la celt padi "pin"+ sara "râu", caz în care el trebuie să se fi aflat în apropierea braţului Dunării şi insulei Peuce(< gr. πευκή "brad, pin").

149.6. Βισμαφά Beševl. PKN p.146: prima parte este aceeaşi şi în Βισδίνα(v. supra, 148.28). Pentru partea a doua cf. Μηφαζουλα (antroponim feminin la Saladinovo, Dečev TSR p.303) deşi este puţin probabil ca grafia să fie corectă. Poate mai degrabă este *Βισμαρα (confuzia ρ/φ mai apare ).

149.7. Βαλεντινιάνα Beševl. PKN p.146: de la numele unui împărat: Valens ori Valentinianus. Poate aceeaşi cu Οὐαλ.. din hotărnicia callatiană.

149.8. Ζάλδαπα Sensul este cu siguranţă "apa aurie". Azi Abtaat(>Abrit, pentru că o vreme s-a crezut că aici trebuie localizat Abrittus). Aici se termina seria numelor din interiorul Moesiei.

149.9. *Ἀξιόπολις. Ἀξίοπα din msse este rezultatul unei completari greşite a unei prescurtări Αξιοπλ = *Ἀξιόπολις cu cunoscuta confuzie grafică α/λ. De la numele râului Axios=Cerna-voda=Kara-su,7 toate cu sensul "(apa) neagră".

149.10. Καρσώ

149.11. Γρατίανα

149.12. *Πρέσιδις

149.13. Ἀργαμώ

149.14. Παυλίμανδρα

149.15. Τζάσκλις

149.16. Πούλχρα Θεοδώρα

149.17. Τόμις

149.18. Κρέας

149.19. Κατασσού

149.20. Νίσκονις v. Νικώνιον Ptol 3,10,8 şi Plin. NH

149.21. Νοβεᾷουστινιανά sursa să fi avut un genitiv Novae Iustinianae?

149.22. Πρεσιδίω

149.23. Ἐργαμία