Cuvinte din limbile indo-europene derivate de la rad. *bhereĝ-

În balto-slave:

lit. béržas, let. bę̃rzs, v.pruss. berse

v.sl.bis. brěza

slava de est: rus. berëza; bel. bjaróza; ukr. beréza

slava de vest: ch. bříza; svk. breza; pol. brzoza; Slnc. břùo̯za; sorb.sup bráza; sorb.inf. brěza

slava de sud: scr. brè ̀za şi brè ̀z?; svn. brẹ́za şi brẹ̀z ?; blg. brezá; mcd. breza

proto-balto-slav. bérәź-o-; bérәź-aʔ

Mai puţin frecvent în aria indo-iraniană, avem totuşi:

v.ind, skt. bhūrjaḥ (betula utilis)

În limbile iranice, cu sensul mesteacăn:

osset. bærz, kurd. berih, pers. burz (dial. furz), yazg. bêruj', pamir. biruč, shugni vāwzn < *barznī

În germanice (Fick): berkô, berkiô(n), v.nord. bjǫrk; ang.-sax. beorc şi birce, eng. birch; vgs. bircha, birihha, mgs. birke, birche, vgs. Birke.

Lat. fraxinus frasin

Comp. brĕstŭ ulm.

Eig. "der lichte Baum". Rad.

ai. bhrājatē 'străluceşte, dă lumină'; apers. brāzaiti 'id.' (*bhrēg'ō), npers. barāzīdan 'a sclipi, a luci', barāz 'giuvaer';

balt-sl. *brēsk- aus bhrēg-sk- in lit. brékšta, bréško, brékšti 'a se crăpa de ziuă', apýbreškis 'vremea când se face ziuă'; slov. bresk, čech. břesk, poln. brzask 'crepusculul de dimineată, zori', poln. obrzasknać 'a se lumina', brzeszczy się 'se face de ziuă' , vsl. pobrezgъ crepuscul,zori', rus. brezg, pol. brzazg ş.a.

bh(e)rōĝ- wahrscheinlich schwed. brokig 'bunt', norw. mdartl. brōk 'Sälmlinĝ=somonaş, auch wie brōka f. 'großgeflecktes Tier'.

    Mit Hochstufe der 1. Silbe: got. baírhts 'hell, glänzend, deutlich', ahd. beraht, mhd. berht 'glänzend' (auch in Namen ahd. Bert-, -bert, -brecht), ags. beorht 'glänzend, strahlend' (engl. bright), aisl. biartr 'licht, hell'; cymr. berth 'glänzend, schön', PN bret. Berth-walart, ir. Flaith-bertach; lit. javaĩ béršt 'das Getreide wird weiß'; wohl auch norw. mdartl. bjerk 'sehr hell' (vgl. noch berk 'blanke Forelle', schwed. björkna 'Abramis blicca').

    După Pokorny, alb. barth (bardh-i) 'alb' provine din ie. *bhǝrǝĝo-.

balto-slav *brēsk- din *bhrēĝ-sk- (deci o extensie cu suf. –sk- cu valoare incoativă) în: lit. brékšta, bréško, brékšti 'a se crăpa de ziuă', apýbréškis 'zori'; slov. brệsk, ceh břesk, poln. brzask 'zori, crepusculul de dimineată', poln. obrzasknąć 'a se lumina', brzeszczy się 'se luminează de ziuă'; cu asimilarea sonorităţii sufixului la cea a consoanei finale a radicalului: aksl. pobrězgъ, rus brezg, poln. brzazg, toate însemnând 'crepuscul, zori'.

Fără suf. –sk-: svk. briež-dit’ 'a se lumina de ziuă', ceh, bulg. březen 'martie'.